duminică, 28 februarie 2010

Silly child!


S: asa...
S: cred ca iti este mai mult frica de tine...
S: uneori logica creerului calculeaza total de cea a inimii
S: total diferit de cea a inimii...
S: cred ca la tine prea mult autocontrol poate dauna...
I: oare?
I: ...:-?....


Why do you love me?

miercuri, 24 februarie 2010

...primavara in nuante...



...Ma ploua tot timpul
si visul cazut pe pamant
prinde culoare,
azi am inteles de ce soarele
mai mult apune decat rasare
caci ploaia continua sa cada peste mine
si e doar fericire!...

Oana Zalaru


luni, 22 februarie 2010

Apusuri...


Superb... ieseam din tabara, imi luam camera si fugeam pe mica faleza... injuram ca n-am o camera profesionala, dar imi reglam hp-ul ca sa obtin o calitate cat mai buna a privelistii din acea seara... Nu stiu daca a existat vreodata un apus mai frumos decat cel de asta vara...ma asezam pe margine cu picioarele in apa si inchideam ochi sa aud cum se sparg valurile... in alte seri alergam pe punte si ma asezam la capat...stateam acolo pana auzeam voci strigandu-ma(n-aveam voie acolo, era prea periculos, pt ei:|)...alteori ma asezam pe asfalt intinsa...cantam si priveam...cate un pescarus se mai oprea pe mare...
Ce vartej de culori...




luni, 15 februarie 2010

i ran out of words...


Asculta mai multe audio Muzica
Theres something that i cant quite explain
i'm so in love with you
you'll never take that away

and if i said a hundred times before
expect a thousand more
you never take that away

well expect me to be
calling you to see
if you're ok when i'm not around
asking if you love me
i love the way you make it sound
calling you to see
do i try too hard to make you smile
to make a smile

well i will keep calling you to see
if you're sleepin are you dreamin and
if you're dreamin are you dreamin of me
i cant believe
you actually picked...me

i thought that the world had lost its sway
(its so hard sometimes)
then i fell in love with you
(then came you)
and you took that away
(its not so difficult, the world is not so difficult)
you take away the old
show me the new
and i feel like i can fly
when i stand next to you
so what if I'm on this phone
a hundred miles from home
i take the words you gave
and send them back to you

i only want to see
if you're ok when i'm not around
asking if you love me
i love the way you make it sound
calling you to see
do i try too hard to make you smile
to make a smile

i will keep calling you to see
if you're sleepin are you dreamin and
if you're dreamin are you dreamin of me
i cant believe
you actually picked...me

well i will keep calling you to see
if you're sleepin are you dreamin and
if you're dreamin are you dreamin of me
i cant believe
you actually picked...me

i will keep calling you to see
if you're sleepin are you dreamin and
if you're dreamin are you dreamin of me
i cant believe
you actually picked...me

sâmbătă, 13 februarie 2010

Pasaje din trecut


Da...eu sunt...cu sora mea..aveam un an...abia invatam sa vorbesc...
Desi nu stiam prea mult...un lucru clar invatam de la sora mea...O privire ucigatoare!:))
Din pacate privirea nu mergea cu chipul de ingeras, asa ca am preferat privirea mea;)))...
...de multe rele m-a scapat...da, mama...am mintit...eu am spart farfuriile ascunse in spatele caloriferului...si tot eu am spart paharele de vin...in schimb n-am spart borcanul de 5 kg de zarzavat...aia a fost opera Danielei, dar cum eu mereu scapam...am luat-o asupra mea...suntem chit acum?...cred ca nu...da, am luat de 4...chiar destui de multi, inca din cls I

...dar era mai frumos sa vezi 9.80 la sf. anului de cat vreun 4 in timpul semestrului...nu?...:))
...multe s-au schimbat...nici Craciunurile nu mai sunt la fel...inainte erau pline de verisori... ne adunam cate 10 si dormeam toti in acelasi pat povestind fel de fel de intamplari si asteptandu-l pe Mos Craciun. Dimineata alergam cu totii la brad si chiar daca nu era casa lor, Mos Craciun ii gasea si pe verisorii mei...

...O singura zi imi placea sa sarbatoresc...ziua mea...si a ramas singura sarbatoare pentru mine.Restul sunt egale cu 0.

Si totusi niciodata n-am avut o petrecere surpriza ca sora mea

... poate pentru ca mie nu-mi plac surprizele...
Ma uitam printre poze si am observat ca cineva apare in aproape toate pozzele:)))...desigur, in afara de surorile si verisorii mei...
era mica, blonduta si statea cu un etaj mai jos...:)))

vecina mea...mai mica cu 4 ani...de cand a inceput sa mearga de-a busilea a invatat cate trepte sunt pana la usa mea si de atunci n-a mai avut alta casa decat a mea :))... amenintam ca o bagam in masina de spalat doar ca sa plece...o poreclisem Bursuc doar ca sa ma urasca...si totusi..:P...a ramas cu noi...nici macar faptul ca ne prefaceam ca e invizibila nu o interesa....cand o vedeam ca bolteste ochii la mine...ca un matz speriat...nu mai puteam sa ma prefac ca e invizibila...si uite cum e acum:)))

.... cu un cap mai inalta ca mine:)))... clar! de acu eu merg in masina de spalat! :))




Aveam 8 anisori cand mama noastra ne-a anuntat ca o sa avem un fratior...fratiorul nu a mai venit, insa o surioara si-a facut loc la noi in casa...era enervant de vesela si galagioasa...dar o iubeam asa;)))

...se modea cu lucrurile mamei si radea in hohote de fiecare data cand cineva ii zicea Bau!Avea o melodie cu care ne incanta de fiecare data...nu plecai pana nu ii vedeai numarul..Britney-Spears-Baby one more time...

si uita-te acum la ea...toata o domnisoara:)

In afara de Bursuc, o alta persoana a fost mereu prezenta in casa noastra...si este in continuare:)...Diana, verisoarea mea...sau sa zic sora mea;))?... cand cineva il intreaba pe tata cate fete are, raspunsul este 4(desi suntem 3)

...clar Diana este cea de a4a sora a noastra...am crescut impreuna de mici..aveam acelasi model de haine si mergeam mereu impreuna la biserica...craciunurile le petreceam impreuna iar pastele de obicei il sarbatoream la ea...am crescut si noi, iar verile am inceput sa le petrecem la tara...oh! cat mai iubeam noptile cu luna plina care le petreceam in spatele casei bunicii;))...pe drumul vechi, fiecare cu amorezatul ei:))...sau plimbarile la fantana care intamplator erau la aceeasi ora la care intalneam cei mai simpatici baieti de acolo....dar noi eram a naibii, n-aveam o treaba!!:))) sau cand ploua torential si noua ni se facuse pofta de zmeura si visine:))...cum s-a indoit castronul respectiv?...bunica in continuare imi cere o explicatie:))...sau vacantele petrecute la munte...la vatra, busteni, ceahlau:)...cand ne pierdeam in munti si ne amageam ca mai avem putin...sau sfarsiturile de vara la seminarul de baieti din neamt...:)...cum era cu Sagetica:))))?...
Toate poftele ni se implineau:)...si nu pentru ca am fi fost arogante si infumurate...ci tocmai invers....
Nopti pierdute in cluburi si mai apoi luni intregi in taverna...mergeam aproape in fiecare zi... vorbeam la telefon ore intregi si ne vedeam nevoite sa inchidem pentru ca se terminau minutele...
suntem la fel...impreuna

...locuim in continuare impreuna...si petrecem la fel de mult timp impreuna...cum era Diana?...BF are for us;))...

Eu...

aceeasi fetita undercover...doar ca sa spunem ca am renuntat la acoperire...nu mai sunt fetita care era confundata cu un baietel la piata

nici gardianul fetelor din gimnaziu...nici macar Satana din liceu...am ramas doar Alexandra...

care prefera o seara placuta in taverna...o plimbare la miezul noptii si luna de dupa dealul plin cu margarete de la bunica...

vineri, 12 februarie 2010

somewhere over the rainbow...



...When we're together, I feel perfect
When I'm pulled away from you, I fall apart
All you say is sacred to me
Your eyes are so dark
I can't look away
As we lay in the stillness...

marți, 9 februarie 2010

....Fuck!


We all remember the bed time stories of our childhood. The shoe fit Cinderella, the frog was turned into a prince, sleeping beauty was awakened with a kiss. Once upon a time and then they lived happily ever after. Fairy tales. The stuff of dreams. the problem is, fairy tales don't come true. It's the other stories. The ones that start in dark and stormy nights and end in the unspeakable. The nightmares always seem to become the reality.

Once upon a time, happier ever after. The stories we tell are the stuff of dreams. Fairy tales don't come true. Reality is much stormier. Much murkier. Much scarier.

We're adults. When did that happen? And how do we make it stop?

At some point, you have to make a decision. Boundaries don't keep other people out. They fence you in. Life is messy. That's how we're made. So, you can waste your lives drawing lines. Or you can live your life crossing them. But there are some lines... that are way too dangerous to cross.

You know how when you were a little kid and you believed in fairy tales, that fantasy of what your life would be, white dress, prince charming who would carry you away to a castle on a hill. You would lie in bed at night and close your eyes and you had complete and utter faith. Santa Claus, the Tooth Fairy, Prince Charming, they were so close you could taste them, but eventually you grow up, one day you open your eyes and the fairy tale disappears. Most people turn to the things and people they can trust. But the thing is its hard to let go of that fairy tale entirely cause almost everyone has that smallest bit of hope, of faith, that one day they will open their eyes and it will come true.
At the end of the day faith is a funny thing. It turns up when you don't really expect it. It's like one day you realize that the fairy tale may be slightly different than you dreamed. The castle, well, it may not be a castle. And it's not so important happy ever after, just that its happy right now. See once in a while, once in a blue moon, people will surprise you , and once in a while people may even take your breath away.

Maybe we like the pain. Maybe we're wired that way. Because without it, I don't know; maybe we just wouldn't feel real. What's that saying? Why do I keep hitting myself with a hammer? Because it feels so good when I stop.

I've heard that it's possible to grow up - I've just never met anyone who's actually done it. Without parents to defy, we break the rules we make for ourselves. We throw tantrums when things don't go our way, we whisper secrets with our best friends in the dark, we look for comfort where we can find it, and we hope - against all logic, against all experience. Like children, we never give up hope...

Pain, you just have to ride it out, hope it goes away on its own, hope the wound that caused it heals. There are no solutions, no easy answers, you just breath deep and wait for it to subside. Most of the time pain can be managed but sometimes the pain gets you where you least expect it. Hits way below the belt and doesn't let up. Pain, you just have to fight through, because the truth is you can't outrun it and life always makes more.

Sometimes reality has a way of sneaking up and biting us in the ass.
And when the dam bursts, all you can do is swim. The world of pretend is a cage, not a cocoon. We can only lie to ourselves for so long. We are tired, we are scared, denying it doesn't change the truth. Sooner or later we have to put aside our denial and face the world. Head on, guns blazing. De Nile. It's not just a river in Egypt, it's a freakin' ocean. So how do you keep from drowning in it?

Grey's Anatomy

luni, 8 februarie 2010

Ce faci cand nu stii ce sa faci?

Si acum?...acum ce fac?...
...Nu ma urca mai sus decat pot eu urca,
Nu ma lasa sa cad mai jos decat pot suporta...probabil sunt versurile Oanei Zalaru...nu mai stiu...mi le-am amintit cand asezam gandurile in ordine alfaetica...

...da-mi o palma peste cap!poate ma trezesc...


...Ca in orice moment de panica,dupa cateva sesiuni de inspira-expira, vreo 5 cafele si un intreg playlist de muzica "jalnica"(cand zic jalnic ma refer la muzica cu pian, vioara...sau chitara...lente fara versuri), urmatorul lucru pe care-l fac este sa deschid ziarul...online...click pe www.evenimentul.ro si incep....
sectiunea locuri de munca...mda...
sa vedem ceva interesant?....
...vreau sa fac ce stiu cel mai bine cand simt ca nu ma descurc...sa fug...dar daca nu sunt bani... nici sa fug nu pot...
...un loc unde nu cunosc pe nimeni...si nimeni pe mine...fara prieteni, fara cunostinte... doar eu. singura... de la capat...de la 0...un rucsac in spate si mult curaj sa incep o viata noua...nu sunt lasa, doar ca altfel nu pot...
un anunt de videochat, unul de confectionera...iar videochat,cosmeticiana, vanzatoare....
...rasfirand paginile ziarului virtual gasesc cu tristete ca nu exista nici un job care sa-mi ofere sansa sa strang banii pentru a fugi...
LA DRACU!
...si inca odata se amana ideea de a ma pierde prin lume...

(chiar crezi ca poti rezolva totul asa?...pana mea! mai cresti oleak...apoi te bocesti ca de ce ai facut asa prostie...
Hai trezeste-te si da-ti seama ca-ti place ce ai ajuns, unde ai ajuns, cum ai ajuns!
de ce ti-e greu? de ce sa pleci?...)
respiro moment...
...sa vreau ca de data asta nu pot pur si simplu sa plec...dar nu vreau...chiar nu vreau...sunt prea fericita acuma...visez,traiesc, iubesc...

After all tomorrow is another day!....

thoughtless...

Moment de panica...

duminică, 7 februarie 2010

Terapie!


O banala incercare de a afla de ce nu pot desena, cu bunul meu prieten S.

S: sincer
S: cel mai bine m-am simtit singur
I: :)
S: tu?
I: imi gasesc linistea cu o foaie alba si niste creioane bine ascutite...
I: doar ca ... mom nu mai pot desena....
I: am aproape 6 luni cred
I: de cand am tinut ultima oara creionu
S: wow...
S: scrii?
I: desenez
S: dar sa scrii nu iti place?
I: nu am talentul de a scrie din pacate desi mi-ar fi placut...
S: :)
S: e simplu..
I: oare?...:)) mai simplu imi e sa desenez
S: eu n-am talent la desen
S: sunt afon la chestia asta...
S: ce iti place sa desenezi?
I: poate daca mi-as fi exersat talentul asta as fi fost mult mai talentata...
I: chipuri
S: wow...
I: da parca ti-am aratat odata
I: cum desenez
I: asa-mi amintesc
I: :-?...
S: :D
S: da
S: dar voiam sa vad ceva nou
S: :)
I: ...pauza:))....nu am...nu mai pot desena
I: deloc :|
S: hmmm
S: esti nefericita?
I: e ca si cum niciodata nu as fi desenat
I: nu
S: iti merge aiurea
I: nu
I: :))
S: atunci?
I: acum toate merg intr-o directie buna
I: doar ca nu reusesc...parca mi s-a sters talentul
S: eiii...
S: e ca mersul pe bicicleta
I: pe cuvant...
I: nu chiar....
S: e greu pana pornesti
I: ....poate
I: inainte fara sa vreau daca se nimerea sa am un creion in mana si o foaie alba...in cateva minute creionam un chip...acum....
I: pot sta ore-ntregi....
I: nimic nu iese
S: pt ca iti zboara gandurile aiurea...
I: posibil
(oare unde imi zboara gandurile;))?...:P...)
S: esti un om interesant
I: :-?? ...
S: era o constatare nu o intrebare
I: ok
I: de ce?
S: ma gandeam la chestia cu desenul
S: e ceva ce iti place
S: ca scrisul la mine
I: dap
S: ma intreb de ce nu mai poti desena
I: as vrea si eu sa stiu...ptr ca ma relaxa
I: la tara anu trecut in vara...nu vara trecuta, acu 2 veri...am desenat foarte mult...aproap in fiecare zi
S: ceva s-a rupt,ceva sa schimbat
I: dat acuma...
I: posibil
S: si nu vrei sa afli?
I: ba da...dar cum?
S: rememoreaza pasii, retrospectiva, introspectie, cine,de ce,cand cum, trebuie sa fii putin masochista
I: nu stiu...
I: pur si simplu intr-o zi m-am oprit din desenat....
I: si n-am mai luat creionul in mana
S: neee...
S: nu se poate
I: da!...am incercat mai apoi...si mi-am cumparat toate creioanele...si carbune si tot ce foloseam...
I: si zac intr-o punga
I: acum
I: nefolosite
S: :|
S: eh...nu mai ai rabdare cu tine...
I: cred ca da
I: iaca mi s-a facut dor :)))
I: cred ca de fapt...trebuie sa trec la un alt nivel...cum ar fi sa incerc sa desenez altceva
S: sau poate simti nevoia sa incerci sa te exprimi altfel
I: cum altfel?
S: unii picteaza,altii scriu,altii darama lumea intreaga dar foarte multi nu fac absolut nimic
S: de ce facem ceea ce facem?
S: oare nu mintea noastra ne spune ca trebuie sa facem ceva cu mainile?
I: nu stiu daca inteleg ce vrei sa spui
I: ar trebui sa ma exprim altfel...bun...insemnand ca trebuie sa fac altceva?
S: de ce desenai??
I: simteam nevoia sa pun o privire pe foaie
I: adik aveam ceva in minte si nu reuseam sa imi scot acel ceva pana nu desenam
S: chestia asta cu desenul te facea sa te concentrezi sa te pui la incercare pe tine insuti sincronizarea dintre ochi mana si creer.nu?
I: da
S: stii cum fac eu cu scrisul?
I: ?
S: iau un sentiment,il pun in ganduri si il transpun in cuvinte
S: nu stiu cum e cu desenul...
S: poti desena un sentiment?
I: clar
I: poti desena exact cum poti scrie
S: caligrafia mea e groaznica sa stii
I: :)))
S: de fapt e ciudat
I: asta nu conteaza asa mult...important e ce scrie...nu cred ca e indescifrabil nu?
S: cateodata scriu frumos
S: :)
S: nici chiar asa
I: eu o singura data scriu la fel...in rest am foarte multe feluri de a scrie
I: dar cand sunt grabita scriu mereu la fel de urat :))
S: ai licenta anul asta,nu?
I: dap
S: poate ca te streseaza asta
I: nici o sansa =))
S: iti faci griji?
I: abia am fost odata la profa
I: am o banuiala....mi se pare ca desenez degeaba...nu prea stiu ce sa fac cu ele...multe le arunc....
S: :))
S: si eu le pun pe foc :))
I: :))
S: dar eu stiu de ce
S: tu?
S: ?
I: de ce?
S: pt ca sunt gandurile mele,asa cum sunt eu.
I: :)
I: probabil din acelasi motiv...sincer nu stiu
I: ;))
I: am sa-mi revin....stii ce mi-e cel mai ciuda ca nu pot reda pe foaie imaginile color pe care le am...
S: :P
I: culorile nu ma iubesc :))
S: :))
I: mi s-a propus sa desenez ptr o carte de poezii...am refuzat...ptr ca nu mai pot desena...dar am incercat
S: dar ce? ai mai facut cu chestia asta?
I: nu
I: ar fi fost ptr prima data
S: pfff...
S: prea te dai batuta cateodata
I: fata trebuie sa scoata cartea...nu poate sa ma astepte pe mine
I: idei am...nu duc lipsa...dar nu ies pe foaie...
S: te indragostesti usor?
I: nu
I: conteaza chestia asta sau de ce?
S: intotdeauna conteaza
I: ....:|
I: de ce?
S: chestie de atitudine
S: uneori prea mult control strica
S: lucrurile trebuiesc lasate sa se intample ,traite,savurate...
I: da bine....dar asta nu tine de mine...daca nu ma indragostesc...nu ma indragostesc...
S: stai
I: daca trebuie sa fiu indragostita ca sa desenez...apoi sunt, dar tot nu pot sa desenez...
I: nu merge la toata lumea
S: atunci ce nu merge???

Mda...cam la aceeasi concluzie ca a mea:)... multumesc ca ai incercat:P....

marți, 2 februarie 2010

...priviri spre orizont...

vreau din nou sa iau creionul in mana...de ce nu mai pot oare?...







luni, 1 februarie 2010

Scrisoarea a-III-a(varianta reeditata p timp de criza)


...am facut curat prin calculator si am dat peste asta. de unde o am habar n-am....

Iata vine-un Jeep pe strada, cu un
girofar pe el,
Baiazid statea in dreapta si rosti
catre sofer:
"- Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-
ntarzie din nou.
Ia vezi daca-a tras masina, langa
gura de metrou".
"- N-a venit Maria Ta, zise el privind
in jur..."
"- Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem
langa Carrefour".

Asteptand vreo 5 minute, isi pierdu
orice rabdare,
Si trimite bodiguarzii sa se uite prin
parcare
La un semn (curba la dreapta), se
opreste un X5,
Si din el coboara Mircea, in bermude
si opinci.
Printre turci porni agale, si privindu-i
cu nesat,
Le-arata un "Sony Vaio", care-l tine
la subrat.

Agitat, la el in Jeep, si-mbracat tot in
civil,
Baiazid nu mai rezista si il suna pe
mobil:
"- Tu esti Mircea?"
"- Da-mparate, am uitat sa iti dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era
coada la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin
aici prea des,
Si-am luat-o pe centura, indrumat de
GPS.
Acum am parcat masina. Unde esti?
Ca vin la tine"

"- Sunt la mine in masina si te vad, te-
ndrepti spre mine".
Si de-ndata ajunse Mircea si urca la
turc in jeep.
Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu
nici un chip
Sa isi stranga intreaga oaste la
Rovine, in campii,
Si sa lupte pan' la moarte cu ai
turcului spahii.

"- Baiazide, stii ca-i criza, si-acum
viata-i foarte grea,
Ma gandeam ca sa ne batem, dar
la "Heroes" in retea.
Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al
meu popor,
Nu ai vrea, daca ai wireless, sa
jucam "conQUIZtador"?

"- Cum cand turcii-mi sunt in vama,
si-am venit din Istambul,
Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti
se pare "cool"?
Eu nu-s disperat ca tine sa stau
nopti intregi pe net,
Eu traiesc in realitate, si nu e nici un
secret
Ca am fost in multe lupte: Varna,
Ialta sau Oituz..."
"- Pai eu sunt online tot timpul, nu
puteai sa dai un ?"

"- Mircea!!! Vin c-o intreaga oaste,
iar tu faci misto de noi,
Maine sunt aici cu turcii si-ti declar
de-acum razboi".
"- Cum vrei tu marite rege, eu
speram sa ma-ntelegi,
Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai
plecati intregi.
N-as vrea sa pun pe "YouTube", cu-
ai tai morti videoclipuri,
Nici ca Dunarea sa-nece spumegand
a tale jeep-uri.

Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne
vedem la lupta,
Si-ti promit ca pleci de aici cel putin c-
o mana rupta."
Si zicand acestea Mircea, il lasa pe
Baiazid.
Si trantindu-i portiera el pleca la pas
grabit.
Cand ajunse la masina, gasi-n geam,
pe-un bilet scris:
"Scuze.V-am blocat o roata, c-ati
parcat pe "

Si da Mircea multe mail-uri, sms-uri,
mii de "bip"-uri,
Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii
indese-n "Jeep"-uri.
Demarand in mare tromba, se-
ndreptara spre Rovine,
Dar aici gasira turcii, toti cu
pantalonii-n vine.
Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti
prin iarba scurta
Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-
se de burta.

"- Baiazid, hai sa ne batem! Unde
esti, de ce nu vii?"
"- Mi-am scos in oras ostenii, si i-am
dus la KFC.
Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce
ni s-a pus pe masa"
Raspunse-ncordat sultanul dintr-o
tufa mai retrasa.
"- N-am stiut ca la "fast-food"-uri nu e
bine sa mananci,
Mai ales in Romania, fiindca risti sa
pleci pe "branci"

Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-
ma a fost o farsa.
Da-ne niste "triferment" si-o sa
facem cale-ntoarsa"
Si asa a scapat Mircea de o lupta la
Rovine.
Deci se vede pan-la urma ca "fast-
food"-ul face bine.
Asta-i tot...Dar fiti voi siguri ca Istoria
o sa zica:
Turcii l-au vazut pe Mircea si-au
facut pe ei de frica"