miercuri, 6 ianuarie 2010

....soare caprui...

Nichita Stanescu: - Cantec fara raspuns-

...

De ce te-oi fi iubind, ochi melancolic,
soare caprui rasarindu-mi peste umar,
tragând dupa el un cer de miresme
cu nouri subtiri fara umbra?

De ce te-oi fi iubind, ora de neuitat,
care-n loc de sunete
goneste-n jurul inimii mele
o herghelie de mânji cu coame rebele?

De ce te-oi fi iubind atâta, iubire,
vârtej de-anotimpuri colorând un cer
(totdeauna altul, totdeauna aproape)
ca o frunza cazând. Ca o rasuflare-aburita de ger.

Nichita Stanescu si George Bacovia. Nu prea merg impreuna...poate...dar sunt o lectura extraordinara, pe o vreme ploioasa...ca cea de azi...:)... ador ploaia...si luna... luna e prietena mea!...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu