Deschid ochii si in camera era o lumina ucigatoare...trag plapuma mai aproape de fata si ma invelesc mai bine...nu vreau sa ma ridic din pat, dar nici sa dorm...o durere de cap ingrozitoare ma face sa ma foiesc...
casa e goala...toata lumea a plecat la servici...sunt doar eu....
incerc sa nu ma gandesc la noaptea trecuta sau la ziua de ieri... ma ridic lenes, fara sa privesc in oglinda...stiu ca m-as speria... merg cu ochii pe jumatate inchisi si bijbai dupa cafea...o gasesc in ibric gata facuta, dar rece...urasc cafea reincalzita, dar mi-e prea lene sa fac alta... imi umplu cana si ma intorc in camera, inapoi in pat...incet, incet imi amintesc ce-am visat... pielea mi se buburuzeaza si mi se face frica... caut telecomanda si deschid televizorul, fredonand in acelasi timp un cantecel pentru copii... it was only a bad dream...
But what the hell??...i am a super girl, and super girls don't cry....
Salut. Foarte frumos ai descris ceea ce s-a intamplat in acel moment. Ceea ce mi-a placut foarte mult este ca titlul aduce aminte de copilul din noi, de copilarie, iar faptul cum ai descris in text pare interesant, facand pe vizitator sa citeasca tot de parca vrea cu nerabdare sa citeasca tot. Totusi era frumos daca scriai mai mult.
RăspundețiȘtergereApropo, as dori sa iti iau un interviu daca esti de acord, cand ai timp. b3tobeto este id-ul meu de mess sau lasa-mi comm pe Biblioteca Prafuita blog.
Mi-ar face mare placere.